Un deceniu de progres lent

Indicatorul AROPE — persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială — combină trei dimensiuni: venitul sub pragul de sărăcie relativă, deprivarea materială și socială severă și intensitatea foarte scăzută a muncii în gospodărie. Este indicatorul-țintă al Pilonului european al drepturilor sociale.

În 2025, rata la nivelul UE-27 a fost de 20,9%, față de 24,0% în 2015. Progresul s-a produs mai ales până în 2019 (21,1%); după pandemie, indicatorul a stagnat între 21,0% și 21,7%, iar în ultimii doi ani a scăzut doar marginal.

Estul și sudul, la coada clasamentului

Harta riscului de sărăcie în UE nu mai urmează strict linia est-vest. Bulgaria (29,0%) și România (27,4%) sunt printre cele mai afectate, dar la fel sunt Grecia (27,5%) și Spania (25,7%).

La polul opus se află trei state din fostul bloc estic: Cehia (11,5%), Polonia (15,0%) și Slovenia (15,5%) — sub nivelul unor economii mai bogate precum Germania (21,2%) sau Franța (20,8%).

Diferența dintre extreme este considerabilă: în Bulgaria, riscul de sărăcie sau excluziune este de 2,5 ori mai mare decât în Cehia.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială în statele UE, 2025 (% din populație)

Sursa: Eurostat (ilc_peps01n)Unitate: %
Vezi datele în tabel
2025
Bulgaria29
Grecia27,5
România27,4
Lituania26,3
Spania25,7
Letonia24,7
Italia22,6
Estonia21,8
Germania21,2
Franța20,8
Croația20,7
Ungaria19,5
Malta19,4
Irlanda18,8
Suedia18,6
Portugalia18,6
Austria18,6
Luxemburg18,2
Danemarca17,9
Finlanda17,2
Cipru17,1
Slovacia16,7
Belgia16,5
Țările de Jos15,8
Slovenia15,5
Polonia15
Cehia11,5

Aveți nevoie de o analiză pe tema aceasta, adaptată organizației dumneavoastră?

Solicitați o ofertă

România: cel mai rapid progres, decalaj încă mare

Niciun stat membru nu a redus riscul de sărăcie sau excluziune la fel de mult ca România în ultimul deceniu: de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025, o scădere de 17,1 puncte procentuale. Bulgaria urmează, cu o reducere de 14,3 p.p. (de la 43,3% la 29,0%).

O parte semnificativă a progresului românesc s-a produs într-un singur an: de la 32,0% în 2023 la 27,9% în 2024. Salturile de această amploare trebuie interpretate cu prudență și verificate în raport cu eventualele revizuiri ale anchetei.

Chiar și așa, decalajul față de media UE rămâne de 6,5 puncte procentuale. Polonia, frecvent comparată cu România ca dinamică economică, a coborât în același interval de la 22,5% la 15,0%, sugerând că nivelul veniturilor nu explică singur riscul de sărăcie; contează și distribuția lor, ocuparea și transferurile sociale.

Evoluția ratei AROPE, 2015–2025 (%)

Sursa: Eurostat (ilc_peps01n)Unitate: %
Vezi datele în tabel
UE-27RomâniaBulgariaPolonia
20152444,543,322,5
201623,7464120,6
201722,442,53818,7
201821,738,73318,2
201921,136,133,217,9
202021,535,633,517
202121,734,431,716,8
202221,634,432,215,9
202321,3323016,3
20242127,930,316
202520,927,42915

Ce înseamnă pentru Moldova

Republica Moldova nu este încă inclusă în seriile AROPE ale Eurostat, iar rata sărăciei absolute calculată de BNS (31,1% în 2025) folosește o metodologie diferită și nu poate fi comparată direct cu indicatorul european.

Ca stat candidat, Moldova va trebui să producă indicatori armonizați prin ancheta EU-SILC. Adoptarea timpurie a acestei metodologii ar permite comparații credibile și ar face vizibil decalajul real față de statele membre.

Experiența Poloniei și Cehiei arată că reducerea riscului de sărăcie poate avansa mai repede decât convergența veniturilor, dacă politicile de ocupare și protecție socială sunt bine țintite.

Note metodologice

Indicatorul AROPE (at risk of poverty or social exclusion) este calculat de Eurostat pe baza anchetei EU-SILC, conform definiției în vigoare din 2021 (Europa 2030). Anul de referință al venitului este, de regulă, anul anterior anchetei. Datele pentru 2025 sunt cele disponibile la data extragerii și pot fi revizuite. Rata sărăciei absolute din Moldova (BNS) nu este comparabilă metodologic cu AROPE.

Surse