PISA 2022: 1,7% dintre elevii din Moldova au performanțe înalte, față de 13,7% în OCDE

PISA 2022: un decalaj de 58-68 de puncte față de media OCDE

Ziua internațională a profesorilor, marcată la 5 octombrie, este un bun prilej pentru a reciti cel mai recent set de date comparabile despre performanța școlară din Republica Moldova. La testările PISA 2022, elevii moldoveni de 15 ani au obținut 414 puncte la matematică, 411 la citire și 417 la științe (OCDE, PISA 2022 Results, Vol. I). Media OCDE a fost de 472, 476 și, respectiv, 485 de puncte — decalaje de 58, 65 și 68 de puncte.

În regiune, Moldova se plasează sub România (428 de puncte la fiecare dintre cele trei domenii) și sub Ucraina, care a fost testată în 18 din 27 de regiuni și a obținut 441 de puncte la matematică. Diferența față de Bulgaria la matematică este mică — 3 puncte (417 față de 414) — dar față de Polonia ajunge la 75 de puncte (489), iar față de Estonia la 96 (510). Sub Moldova la matematică se află Muntenegru (406), Baku-Azerbaidjan (397), Georgia (390), Macedonia de Nord (389) și Albania (368).

Comparația în timp trebuie făcută cu prudență, pentru că sursele diferă ca grad de rotunjire: Banca Mondială raportează pentru Moldova 420,6 puncte la matematică și 424,0 la citire în 2018, iar OCDE indică 414 și 411 în 2022. Direcția este descendentă la toate trei domeniile, dar scăderea coincide cu perioada pandemiei, când declinuri similare au fost înregistrate în majoritatea sistemelor evaluate.

Nu lipsește doar media — lipsește vârful

Cifra cu cea mai mare încărcătură de politică publică nu este media, ci distribuția. În Moldova, 1,7% dintre elevi au atins nivelurile 5-6 (performanțe înalte) în cel puțin o disciplină la PISA 2022, față de 13,7% media OCDE — de opt ori mai puțin. În Polonia ponderea este 15,3%, în Cehia 15,5%, în Estonia 20,0%, iar în România 5,0%.

La celălalt capăt, 37,1% dintre elevii moldoveni s-au situat sub nivelul 2 la toate trei disciplinele, adică nu au demonstrat competențele considerate minime funcțional. Media OCDE este 16,4%, iar diferența — 20,7 puncte procentuale. România stă la 33,2%, Bulgaria la 38,3%, Georgia la 51,1%.

Combinația dintre un vârf foarte subțire (1,7%) și o bază largă de elevi sub pragul minim (37,1%) descrie un sistem care produce simultan puțină excelență și multă subperformanță. Datele PISA nu permit, singure, identificarea cauzelor: ele măsoară rezultatul, nu mecanismul.

Corpul didactic: cu 5 016 profesori mai puțini decât în 2014/15, 57,2% cu peste 20 de ani de vechime

Conform BNS, în învățământul primar și secundar general activau 25 818 cadre didactice în anul de studii 2025/26, față de 30 834 în 2014/15 — o scădere de 5 016 persoane, sau 16,3%, în 11 ani. Numărul de elevi a scăzut în aceeași perioadă doar cu 1,6% (de la 339 936 la 334 611), astfel încât raportul elevi la un cadru didactic a urcat de la 11 la 13.

Anul 2025/26 marchează prima creștere a efectivului didactic din serie: 25 818 cadre, cu 39 mai multe decât în 2024/25 (25 779). Este o variație de 0,15% — prea mică pentru a fi interpretată ca inversare de tendință.

Structura pe vechime rămâne puternic înclinată spre capătul superior: 14 768 de cadre didactice, adică 57,2% din total, au peste 20 de ani de vechime pedagogică în 2025/26. Profesorii cu sub 5 ani de experiență sunt 2 839, adică 11,0% — o pondere aproape identică cu cea din 2014/15 (11,6%). Sistemul nu a reușit, în 11 ani, să mărească ponderea intrărilor tinere, deși baza totală s-a redus cu o șesime.

Pentru context internațional, datele Băncii Mondiale arată că în 2018 Moldova avea 9,9 elevi la un cadru didactic în învățământul secundar, sub media UE (11,8) și mult sub media mondială (17,0), dar 17,9 elevi la un profesor în primar, peste media UE (13,3). Un raport scăzut în secundar nu indică, prin el însuși, resurse mai mari per elev: indicatorul depinde și de structura rețelei școlare și de norma didactică, elemente pe care setul de date nu le descompune.

Geografia: Chișinăul crește, periferia se golește

Harta elevilor s-a modificat radical. Municipiul Chișinău avea 79 405 elevi în 2014/15 și 109 955 în 2025/26 — o creștere de 38,5%. În același interval, regiunea Sud a pierdut 21,9% din elevi (de la 50 892 la 39 728), Centru 14,4% (104 141 → 89 141), Nord 12,1% (89 222 → 78 436), iar U.T.A. Găgăuzia a crescut cu 4,0% (14 959 → 15 551). Ponderea capitalei în efectivul național a urcat de la 23,4% la 32,9%.

Diferențele se văd și în încărcătură: 15 elevi la un cadru didactic în Chișinău în 2025/26, față de 12 în Nord, Sud și Găgăuzia și 13 în Centru. Reînnoirea personalului este și ea inegală — cadrele cu sub 2 ani de vechime reprezintă 6,4% din total în Chișinău (465 din 7 231) și 3,7% în regiunea Nord (246 din 6 715).

Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional (18-24 de ani) a scăzut la 16,4% în 2024, cel mai redus nivel din seria BNS 2019-2024 (maximul fiind 21,5% în 2022). Decalajul teritorial rămâne însă de 14,1 puncte procentuale: 23,3% în mediul rural față de 9,2% în urban, adică de 2,5 ori mai mult.

Compoziția pe sexe a acestui decalaj s-a schimbat. La sat, rata bărbaților a scăzut de la 30,3% în 2019 la 23,0% în 2024 (-7,3 p.p.), în timp ce rata femeilor a crescut de la 18,7% la 23,6% (+4,9 p.p.). În 2024, pentru prima dată în serie, femeile din mediul rural părăsesc timpuriu școala într-o proporție mai mare decât bărbații.

Finanțarea: 6,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din comparația disponibilă — dar într-un PIB mic

Moldova a alocat educației 6,557% din PIB în 2023, conform Băncii Mondiale. Este peste media Uniunii Europene (4,657% în 2022), peste Ucraina (5,14% în 2021), Bulgaria (4,501% în 2022), Polonia (4,314% în 2022), Georgia (3,98% în 2024) și de două ori peste România (3,279% în 2022). Media mondială era 3,569% în 2023.

Raportată la bugetul public, educația absoarbe 15,965% din cheltuielile guvernamentale în 2024 — mai mult decât în Georgia (12,207% în 2024), în UE (10,682% în 2022) sau în România (8,775% în 2022). Tendința internă este însă de scădere: de la 19,464% în 2019 la 15,965% în 2024, adică o reducere de 3,5 puncte procentuale în cinci ani.

Ponderea ridicată din PIB nu înseamnă automat resurse mari pe elev: Moldova are unul dintre cele mai mici niveluri de PIB pe locuitor din regiune, iar setul de date disponibil nu conține cheltuiala per elev exprimată în paritatea puterii de cumpărare. Fără acel indicator, comparația rămâne una de efort fiscal relativ, nu de volum real de resurse ajunse în clasă.

Cuprinderea școlară completează tabloul. În 2025/26, rata brută de cuprindere era de 92,6% în preșcolar, 99,4% în primar și 101,9% în gimnazial. Seria BNS prezintă o discontinuitate vizibilă între 2023/24 și 2024/25 — cuprinderea în primar coboară de la 107,6% la 100,8%, iar cea preșcolară de la 104,9% la 92,5% —, o deplasare de amploare care sugerează mai degrabă o revizuire a numitorului populațional decât o retragere masivă de elevi într-un singur an.

Ce înseamnă pentru Moldova

Primul punct de decizie ține de ținta politicilor. Cu 37,1% dintre elevi sub nivelul 2 la toate trei disciplinele și doar 1,7% la nivelurile 5-6 (PISA 2022), instrumentele de remediere a competențelor de bază și cele de sprijinire a elevilor cu potențial înalt vizează populații foarte diferite ca mărime; prioritizarea între ele determină alocările.

Al doilea punct privește reînnoirea personalului. Ponderea cadrelor cu sub 5 ani de vechime este de 11,0% în 2025/26, practic neschimbată față de 11,6% în 2014/15, în timp ce 57,2% din corpul didactic are peste 20 de ani de experiență. Orice proiecție bugetară pe 10 ani trebuie să includă scenarii de înlocuire, diferențiate regional: în Nord, cadrele cu sub 2 ani de vechime reprezintă 3,7% din total, față de 6,4% în Chișinău.

Al treilea punct este geografia rețelei. Capitala a câștigat 30 550 de elevi din 2014/15, iar regiunea Sud a pierdut 11 164. Deciziile privind capacitatea școlilor, transportul elevilor și consolidarea rețelei au deja o bază demografică măsurabilă, nu ipotetică.

Al patrulea punct ține de eficiența cheltuielii. Moldova are cel mai înalt efort fiscal pentru educație din comparația disponibilă (6,557% din PIB în 2023) și, simultan, scoruri PISA sub cele ale României, care aloca 3,279% din PIB (2022). Asocierea simplă dintre cele două mărimi nu demonstrează cauzalitate în niciun sens; ea indică însă că întrebarea relevantă pentru următorul ciclu bugetar nu este doar cât se cheltuie, ci pe ce anume.

Surse

• OCDE, PISA 2022 Results (Volume I) — Moldova
• Biroul Național de Statistică (BNS), banca de date statistice
• Banca Mondială, World Development Indicators