Moldova alocă educației 6,6% din PIB în 2023, aproape dublu față de România

Moldova, cel mai mare efort bugetar relativ dintre țările comparate

Conform Băncii Mondiale (indicatorul SE.XPD.TOTL.GD.ZS), cheltuielile publice pentru educație ale Republicii Moldova au reprezentat 6,557% din PIB în 2023. Este a doua cea mai mare valoare din seria 2014–2023, după vârful de 6,601% din 2020.

Pentru o comparație corectă, anul de referință comun este 2022, ultimul pentru care există date pentru UE, România, Polonia și Bulgaria. În acel an, Moldova a alocat 6,104% din PIB. Asta înseamnă cu 1,4 p.p. peste media UE (4,657%), cu 1,6 p.p. peste Bulgaria (4,501%) și cu 1,8 p.p. peste Polonia (4,314%). Diferența era de 2,3 p.p. față de Georgia (3,755%) și de 2,8 p.p. față de România (3,279%).

România ocupă ultimul loc din grupul comparat, sub media mondială (3,861% în 2022). Raportul dintre ponderea alocată de Moldova și cea a României a fost de 1,86 în 2022. Dacă se compară ultimul an disponibil pentru fiecare țară (Moldova 2023, România 2022), raportul ajunge la 2,0.

Ucraina este singura țară din regiune cu o pondere apropiată de cea a Moldovei: 5,14% din PIB în 2021, ultimul an pentru care Banca Mondială publică date. Lipsesc datele ucrainene de după invazia din 2022, deci comparația cu Ucraina nu poate fi actualizată.

Evoluția 2014–2023: Moldova oscilează, UE și Polonia scad

Traiectoriile diferă vizibil. În UE, ponderea educației în PIB a coborât de la 4,882% în 2014 la 4,657% în 2022 (−0,2 p.p.). În Polonia a scăzut de la 4,939% la 4,314% (−0,6 p.p.). Ambele au înregistrat un vârf temporar în 2020 (4,931%, respectiv 4,801%), an pandemic. O parte a acestui salt poate reflecta scăderea PIB-ului (efect de numitor), dar datele disponibile nu permit separarea acestui efect de o creștere reală a alocărilor.

România a rămas pe un palier îngust, între 3,026% (2016) și 3,58% (2020). A încheiat 2022 la 3,279%, cu doar 0,2 p.p. peste nivelul din 2014. Bulgaria a urcat de la 4,194% (2014) la 4,501% (2022), cu un maxim de 4,709% în 2021.

Moldova a avut o evoluție oscilantă. De la 6,338% în 2014, ponderea a coborât la 5,539% în 2018. A urcat apoi la 6,226% în 2019 și la 6,601% în 2020. După o scădere la 5,824% în 2021, a revenit la 6,104% în 2022 și 6,557% în 2023. Între 2018 și 2023, creșterea cumulată este de 1,0 p.p., însă față de 2014 nivelul din 2023 este mai mare cu doar 0,2 p.p.

Georgia a avut cea mai amplă creștere pe întreaga perioadă dintre țările comparate: de la 2,941% în 2014 la 3,98% în 2024 (+1,0 p.p.). A rămas totuși cu 2,6 p.p. sub Moldova în ultimul an disponibil al fiecăreia.

Procent mare, bază mică: cheltuiala pe locuitor

Ponderea în PIB măsoară efortul relativ, nu resursele efective. Socium a estimat cheltuiala publică pentru educație pe locuitor combinând ponderea cu PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (Banca Mondială). În 2022, Moldova (PIB/locuitor de 16.442 USD PPC × 6,104%) a cheltuit aproximativ 1.004 USD PPC pe locuitor.

Aceeași estimare pentru 2022 dă circa 2.728 USD PPC în UE, 2.018 în Polonia, 1.635 în Bulgaria și 1.377 în România. Moldova se situează astfel la aproximativ 37% din nivelul UE, 50% din cel al Poloniei și 73% din cel al României. Asta deși alocă, ca pondere din PIB, de 1,3, 1,4 și, respectiv, 1,9 ori mai mult decât acestea.

Dintre țările comparate, Moldova depășește pe locuitor doar Ucraina (circa 917 USD PPC în 2021) și Georgia (circa 843 USD PPC în 2022). În 2023, PIB-ul pe locuitor a crescut la 17.751 USD PPC, iar ponderea la 6,557%. Estimarea pentru Moldova urcă astfel la circa 1.164 USD PPC, adică aproximativ 85% din nivelul României din 2022.

Această estimare este pe locuitor, nu pe elev. Raportul dintre cheltuiala pe elev și cea pe locuitor depinde de ponderea populației de vârstă școlară, care nu figurează în setul de date. Datele disponibile nu permit, așadar, un calcul direct pe elev.

Efort bugetar și rezultate: o relație care nu este automată

Un efort relativ ridicat nu garantează, în sine, resurse sau rezultate proporționale. Setul de date folosit nu include indicatori de rezultate școlare. Orice evaluare a eficienței cheltuielilor ar necesita date suplimentare despre performanțele elevilor și despre modul de alocare a fondurilor.

O parte din ponderea ridicată poate fi un efect de numitor. Cu un PIB pe locuitor de 30,5% din media UE în 2025, aceleași costuri ale rețelei școlare reprezintă o fracțiune mai mare din PIB. În același timp, populația Moldovei scade rapid (−2,843% în 2023, −1,754% în 2025, conform Băncii Mondiale). Aceeași rețea poate deservi astfel cohorte tot mai mici.

Relația dintre procentul din PIB și performanțele școlare nu poate fi interpretată cauzal pe baza acestor date. Din setul disponibil lipsesc structura cheltuielilor (salarii, infrastructură, întreținere), cheltuiala pe elev și indicatorii de acoperire. Fără ele, eficiența nu poate fi evaluată.

Ce înseamnă pentru Moldova

Spațiul pentru creșterea în continuare a ponderii educației în PIB pare redus. La 6,557% în 2023, Moldova depășește deja cu 1,9 p.p. media UE (4,657% în 2022) și cu 3,0 p.p. media mondială (3,569% în 2023). Îmbunătățirea finanțării reale depinde în mare măsură de creșterea PIB-ului pe locuitor, care rămâne la 39% din nivelul României (2025).

Cheltuiala pe locuitor a Moldovei era în 2022 cu circa 27% sub cea a României, deși efortul relativ era de aproape două ori mai mare. Asta sugerează că dezbaterea publică ar câștiga în precizie dacă s-ar muta de la „cât la sută din PIB” la „cât pe elev” și „pentru ce”. Publicarea sistematică a cheltuielii pe elev, pe niveluri de învățământ și pe medii de reședință, ar permite comparații mai relevante.

Declinul demografic (−1,75% în 2025) și o pondere deja ridicată a educației în PIB fac din dimensionarea rețelei școlare o variabilă-cheie. Menținerea costurilor fixe pentru cohorte în scădere crește cheltuiala pe elev fără a îmbunătăți neapărat condițiile de învățare. Datele disponibile nu indică însă care dintre opțiuni (consolidare, transport școlar, învățământ la distanță) este mai eficientă.

Comparația cu Georgia și Ucraina arată că Moldova se distinge în regiune prin combinația dintre cel mai ridicat efort relativ din grup și o bază economică redusă. Monitorizarea anuală a indicatorului pe locuitor, alături de ponderea în PIB, ar oferi decidenților o imagine mai completă asupra convergenței cu UE.

Surse

• Banca Mondială, World Development Indicators