Fertilitatea în Europa de Est: Moldova, 1,73 copii per femeie, peste media UE de 1,34

Lumea se apropie de pragul de înlocuire, Europa de Est este de mult sub el

Rata fertilității totale la nivel mondial a fost de 2,188 copii per femeie în 2024, potrivit Băncii Mondiale, față de 2,517 în 2014 — o pierdere de 0,329 copii, adică 13,1% într-un deceniu. Media planetei se apropie astfel de pragul convențional de înlocuire a generațiilor, situat în jurul valorii de 2,1 copii per femeie în populațiile cu mortalitate scăzută.

În Europa de Est, aproape toate țările analizate se aflau sub acest prag pe întreg intervalul 2014-2024; singura excepție a fost Georgia, care avea 2,18 copii per femeie în 2014 și a coborât sub 2,1 abia în 2018 (2,093). În 2024, niciuna dintre cele șase țări analizate (Bulgaria, Georgia, Moldova, Polonia, România, Ucraina) nu ajungea la 1,9 copii per femeie. Uniunea Europeană, luată ca agregat, a coborât la 1,341 — cel mai redus nivel din întreaga serie 2014-2024 și cu 0,197 sub nivelul din 2014 (1,538).

Diferența dintre media mondială și media UE a ajuns astfel la 0,847 copii per femeie în 2024. Cu alte cuvinte, indicatorul global este cu circa 63% mai mare decât cel al Uniunii Europene.

Clasamentul 2024: de la 1,80 în Georgia la 0,99 în Ucraina

În 2024, ierarhia regională era condusă de Georgia (1,802 copii per femeie), urmată de Moldova (1,726) și Bulgaria (1,72). La celălalt capăt se află Ucraina, cu 0,988 copii per femeie — singura țară din grup sub pragul simbolic de un copil per femeie.

Distanța dintre extreme este de 0,814 copii per femeie, adică Georgia are o fertilitate cu 82% mai mare decât Ucraina. Între cele două se așază România (1,39), agregatul UE (1,341) și Polonia (1,14).

Poziția Moldovei este notabilă: deși are unul dintre cele mai scăzute niveluri de PIB pe locuitor din grup (18.661,7 USD PPC în 2024, practic la egalitate cu Ucraina — 18.636,1 — și față de 63.808,1 USD PPC media UE, conform Băncii Mondiale), rămâne a doua ca fertilitate. Nivelul de 1,726 înseamnă totuși aproximativ 82% din pragul de înlocuire a generațiilor — insuficient pentru a stabiliza numărul populației fără migrație netă pozitivă.

România și Polonia: cele mai rapide scăderi recente

Cea mai rapidă schimbare recentă din regiune s-a produs în România: de la 1,81 copii per femeie în 2021 la 1,39 în 2024, o scădere de 0,42 (-23,2%) în trei ani. Întreaga creștere acumulată între 2014 (1,56) și 2021 (+0,25) a fost anulată, iar nivelul din 2024 este cu 0,17 sub cel de acum un deceniu.

Polonia a intrat mai devreme pe această pantă: de la un vârf de 1,48 în 2017, rata a coborât constant până la 1,14 în 2024, cea mai mică valoare dintre statele UE din grupul analizat (-0,34 față de 2017). Scăderea a fost neîntreruptă în fiecare an din 2018 încoace.

Ucraina reprezintă un caz distinct: declinul de la 1,148 în 2021 la 0,897 în 2022 coincide cu invazia pe scară largă, urmată de o stabilizare fragilă la 0,977 în 2023 și 0,988 în 2024. Datele demografice pentru Ucraina în perioada de război trebuie citite cu prudență, întrucât deplasările masive de populație afectează atât numărătorul, cât și numitorul indicatorului.

Singura excepție de la tendința regională este Bulgaria: 1,72 copii per femeie în 2024, cu 0,10 mai mult decât în 2014 (1,62). Este singura țară din grup cu un sold pozitiv pe deceniu, deși nivelul din 2023 (1,81) sugerează deja o inflexiune descendentă.

Moldova: declin lent, de la o bază deja sub prag

Moldova a scăzut de la 1,82 copii per femeie în 2014 la 1,726 în 2024, adică -0,094 (-5,2%) — cel mai lent declin din grup, după excepția bulgară. Traiectoria nu este însă liniară: după un vârf de 1,89 în 2016, indicatorul a coborât până la 1,694 în 2022, a urcat la 1,731 în 2023 și a revenit la 1,726 în 2024.

Stabilitatea relativă a ratei nu echivalează cu stabilitate demografică. O rată de 1,726 menținută pe termen lung implică o contracție a fiecărei generații succesive, la care se adaugă efectul emigrației asupra populației de vârstă fertilă — un factor pe care rata fertilității, ca indicator de intensitate, nu îl surprinde.

Georgia ilustrează riscul convergenței rapide: de la 2,18 copii per femeie în 2014 (peste pragul de înlocuire) la 1,802 în 2024, o pierdere de 0,378 (-17,3%) într-un deceniu. O țară poate trece de la fertilitate „înaltă” pentru regiune la nivel european în mai puțin de zece ani.

Bani și copii: o corelație care nu explică totul

Datele din 2024 nu confirmă o relație simplă între venit și natalitate în interiorul regiunii. Polonia, cu 51.262,5 USD PPC pe locuitor, are 1,14 copii per femeie; Moldova, cu 18.661,7 USD PPC — de 2,7 ori mai puțin — are 1,726. Ucraina, cu un PIB pe locuitor aproape identic cu al Moldovei (18.636,1 USD PPC în 2024), are cea mai scăzută fertilitate din grup, 0,988.

Perechea Moldova-Ucraina este instructivă tocmai pentru că elimină ipoteza venitului: la niveluri de trai similare, diferența de 0,738 copii per femeie trimite către factori de securitate, deplasare a populației și incertitudine, nu către diferențe de PIB. Corelația dintre venit și fertilitate, acolo unde apare, nu trebuie citită drept cauzalitate.

Un al doilea element de context pentru Moldova este dependența de remitențe: acestea au scăzut de la 22,079% din PIB în 2014 la 10,533% în 2024 și la 9,406% în 2025 (ultimul an disponibil în seria Băncii Mondiale). Reducerea la mai puțin de jumătate a ponderii transferurilor din străinătate schimbă structura veniturilor gospodăriilor cu membri plecați, dar datele disponibile nu permit stabilirea unei legături directe cu deciziile de fertilitate.

Ce înseamnă pentru Moldova

Planificarea rețelei de servicii publice. Cu 1,726 copii per femeie în 2024, sub vârful de 1,89 din 2016, dimensionarea rețelei de creșe, grădinițe și școli devine un exercițiu de proiecție pe cohorte, nu de menținere a capacităților existente.

Raportarea la un reper regional realist. Moldova nu este un caz de fertilitate „joasă” prin comparație cu vecinii — este a doua din șase în 2024 —, dar nivelul său rămâne cu circa 18% sub pragul de înlocuire. Obiectivele de politici publice formulate doar prin raportare la media UE (1,341) riscă să supraestimeze poziția reală a țării.

Sensibilitatea proiecțiilor la migrație. La niveluri de fertilitate sub prag în întreaga regiune, evoluția populației depinde preponderent de soldul migrator. Orice scenariu bugetar pe termen lung — pensii, sănătate, educație — are nevoie de ipoteze migratorii explicite, nu doar de ipoteze de natalitate.

Calitatea datelor demografice. Diferențele dintre estimările internaționale și cele naționale, precum și incertitudinea privind populația rezidentă, limitează precizia oricărei ținte cantitative. Consolidarea registrelor administrative rămâne o precondiție pentru politici demografice evaluabile.

Surse

• Banca Mondială, World Development Indicators
• Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, banca de date statistice