PIB pe locuitor: Moldova, 30,5% din media UE și 39% din nivelul României în 2025

Clasamentul 2025: Moldova, penultima, la 30,5% din media UE

Datele Băncii Mondiale pentru 2025 așază Moldova pe penultimul loc din grupul analizat, cu 19.995,8 USD internaționali PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC). Media UE este de 65.503,1 USD PPC, ceea ce plasează Moldova la 30,5% din nivelul european. Sub Moldova se află doar Ucraina, cu 18.905,0 USD PPC (−5,5% față de Moldova).

Decalajul față de vecinul direct din UE este cel mai relevant reper public: România a avut 50.895,1 USD PPC în 2025, de 2,55 ori mai mult decât Moldova. Exprimat absolut, diferența este de 30.899 USD PPC pe locuitor și pe an. Față de Polonia (54.262,4) raportul este de 1 la 2,71, iar față de Bulgaria (44.451,1) — cel mai sărac stat membru din grupul comparat — de 1 la 2,22.

Comparațiile regionale extra-UE sunt și ele defavorabile: Georgia a atins 29.414,4 USD PPC în 2025, cu 47,1% peste Moldova. Chiar și media mondială (25.703,7 USD PPC) este cu 28,5% mai mare decât nivelul moldovenesc; Moldova se situează la 77,8% din media globală.

Viteza convergenței: relativ ne apropiem, absolut ne distanțăm

Între 2014 și 2025, PIB pe locuitor la PPC al Moldovei a crescut de la 8.643,1 la 19.995,8 USD internaționali, adică +131,4%. Este un ritm superior celui al UE (+75,3%, de la 37.363,4 la 65.503,1) și al Ucrainei (+80,2%), dar inferior celui înregistrat de Georgia (+149,9%), Bulgaria (+147,1%) și România (+146,7%).

Exprimat ca pondere din media UE, Moldova a urcat de la 23,1% (2014) la 30,5% (2025), un câștig de 7,4 puncte procentuale în 11 ani, adică aproximativ 0,67 p.p. pe an. În același interval, România a avansat de la 55,2% la 77,7% (+22,5 p.p.), Bulgaria de la 48,2% la 67,9% (+19,7 p.p.), Polonia de la 68,1% la 82,8% (+14,7 p.p.), iar Georgia de la 31,5% la 44,9% (+13,4 p.p.). Ucraina a stagnat: 28,1% în 2014, 28,9% în 2025.

Paradoxul aritmetic al convergenței este că decalajul absolut se adâncește chiar și atunci când cel relativ se reduce: diferența dintre media UE și Moldova a crescut de la 28.720 USD PPC în 2014 la 45.507 USD PPC în 2025, cu 58,4%. O extrapolare pur mecanică a ritmului de 0,67 p.p. pe an ar implica peste un secol până la atingerea mediei UE; cifra nu este o prognoză, ci o ilustrare a ordinului de mărime a efortului de convergență.

Un singur reper s-a schimbat în favoarea Moldovei: până în 2021, PIB pe locuitor la PPC al Ucrainei era mai mare (17.846,4 față de 15.682,1 în 2021). Din 2022, ordinea s-a inversat (Moldova 16.442,1 față de Ucraina 14.767,7), iar în 2025 Moldova conduce cu 5,8%. Depășirea reflectă contracția economiei ucrainene în condiții de război, nu o accelerare a Moldovei.

Remitențele: modelul de creștere se subțiază, dar rămâne al doilea din regiune

Ponderea remitențelor în PIB-ul Moldovei a scăzut de la 22,1% în 2014 la 9,4% în 2025 — o reducere de 12,7 p.p., cea mai amplă din grupul comparat. Scăderea este aproape continuă an de an, cu o singură stagnare între 2019 și 2020 (16,3% în ambii ani); au urmat 14,0% în 2022, 12,0% în 2023 și 10,5% în 2024.

Chiar și după această ajustare, dependența rămâne mult peste nivelurile din UE. În 2024, Moldova (10,5% din PIB) se afla pe locul al doilea din regiune, după Georgia (11,9%), peste Ucraina (6,3%) și cu mult peste România (2,5%), Bulgaria (2,3%), Polonia (0,9%) și media UE (0,8%). Cu alte cuvinte, ponderea remitențelor în economia Moldovei este de circa 12,8 ori mai mare decât media europeană.

În paralel, câștigul salarial mediu lunar brut raportat de BNS a ajuns la 796 euro în 2025, față de 219,5 euro în 2014 — o creștere de 3,6 ori în expresie valutară. Datele disponibile nu includ salariile medii comparabile din UE, astfel încât un clasament direct al salariilor nu poate fi construit pe baza acestui set.

Inegalitate redusă, venituri reduse: Gini 26,8 față de 39,5 în Bulgaria

Moldova raportează cel mai scăzut coeficient Gini dintre țările grupului cu date recente: 26,8 în 2023, față de 28,5 în Polonia, 29,8 în România (ambele 2023), 33,9 în Georgia (2024) și 39,5 în Bulgaria (2023). Ucraina avea 25,6 în 2020, ultimul an disponibil, o valoare mai mică, dar nu comparabilă ca an de referință. În Moldova, indicatorul a oscilat între 25,0 (2020) și 27,0 (2015), fără tendință clară.

Comparabilitatea este însă limitată: pentru Moldova și Ucraina, indicatorul se bazează de regulă pe anchete de consum al gospodăriilor, iar pentru statele UE — pe veniturile din ancheta EU-SILC. Indicatorii construiți pe consum tind să indice o inegalitate mai mică. Concluzia prudentă este că Moldova nu are o problemă de dispersie extremă a nivelului de trai, ci una de nivel: veniturile sunt distribuite relativ uniform, dar în jurul unei medii scăzute.

Același avertisment metodologic se aplică sărăciei. BNS raportează pentru 2025 o rată a sărăciei absolute de 31,1% la nivel național (40,0% în rural, 21,1% în urban), în timp ce Eurostat măsoară riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE): 20,9% în UE-27, 27,4% în România, 29,0% în Bulgaria și 15,0% în Polonia în 2025. Cei doi indicatori nu sunt interschimbabili, iar Moldova nu figurează în seria AROPE.

Piața muncii: șomaj mic, participare mică

Pe hârtie, Moldova are cel mai mic șomaj din regiune: 3,8% în 2025 (BIM, 15 ani și peste, BNS), față de 6,0% în UE-27, 6,1% în România, 3,5% în Bulgaria și 3,1% în Polonia (Eurostat, 2025). Georgia are 12,1% (estimare OIM preluată de Banca Mondială, 2025), iar pentru Ucraina ultima valoare disponibilă este 9,8% (2021).

Cifra trebuie citită împreună cu participarea. Rata de activitate a populației de 15 ani și peste a fost de 41,8% în 2025, în scădere de la 44,5% în 2024, iar rata de ocupare — 40,2%, față de 42,7% în 2024. Pentru grupa 15-64 de ani, activitatea a fost de 52,3% și ocuparea de 50,3% în 2025. Un șomaj scăzut însoțit de o inactivitate de 58,2% (15 ani și peste) indică mai degrabă o forță de muncă redusă prin migrație și retragere din piață decât o piață a muncii tensionată în sens pozitiv.

Setul de date conține și un avertisment util: estimarea OIM preluată de Banca Mondială indică pentru Moldova un șomaj de 1,5% în 2025, față de 3,8% în ancheta BNS. Diferența între surse este de 2,3 p.p. și arată că rangurile internaționale pe acest indicator trebuie folosite cu prudență.

Ce înseamnă pentru Moldova

Primul element: ținta de convergență nu este doar media UE, ci traiectoria vecinilor. Între 2014 și 2025, România a recuperat 22,5 p.p. din media UE, Bulgaria 19,7 p.p., iar Moldova 7,4 p.p. Orice evaluare a politicilor economice are nevoie de un reper de viteză, nu doar de nivel.

Al doilea: reducerea remitențelor de la 22,1% la 9,4% din PIB schimbă structura cererii interne. Dacă transferurile private se diminuează, sursa de finanțare a consumului gospodăriilor trebuie înlocuită de venituri din muncă și investiții, ceea ce leagă direct agenda de convergență de productivitate și de ocupare.

Al treilea: o rată de ocupare de 40,2% (15 ani și peste, 2025) limitează mecanic PIB-ul pe locuitor. Cu același nivel de productivitate, o bază de ocupare mai largă ar produce un PIB pe locuitor mai mare; invers, scăderea ratei de activitate cu 2,7 p.p. între 2024 și 2025 (și a ratei de ocupare cu 2,5 p.p.) acționează împotriva convergenței.

Al patrulea: lipsa Moldovei din seriile comparabile ale UE — AROPE, indicatorii de venit EU-SILC, statistica salarială armonizată — face dificilă evaluarea obiectivă a progresului social în raport cu statele membre. Alinierea metodologică a statisticii sociale este, în sine, o condiție de monitorizare a procesului de aderare.

Surse

• Banca Mondială, World Development Indicators
• Eurostat, baza de date online
• Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, banca de date statistice