Inegalitatea veniturilor: Moldova, Gini 26,8 în 2023 — cu 12,7 puncte sub Bulgaria

Un clasament regional în care Moldova stă prima — la egalitate

Indicele Gini măsoară cât de inegal se distribuie veniturile (sau consumul) într-o țară: 0 înseamnă egalitate perfectă, 100 — concentrarea totală a resurselor la o singură persoană. Potrivit Băncii Mondiale, Moldova avea în 2023 un Gini de 26,8, cel mai redus dintre țările est-europene cu date recente din setul analizat.

Diferențele regionale sunt considerabile. Bulgaria înregistra în 2023 un Gini de 39,5, cu 12,7 puncte peste Moldova. Georgia avea 33,9 în 2024, cu 7,1 puncte peste nivelul moldovenesc. România (29,8 în 2023) și Polonia (28,5 în 2023) sunt mai aproape, la 3,0 și, respectiv, 1,7 puncte distanță.

Ucraina rămâne formal cea mai egalitară din grup, cu 25,6 în 2020, dar seria se oprește acolo: pentru anii de după 2020 nu există, în datele Băncii Mondiale analizate aici, valori ale indicelui Gini. Amplitudinea clasamentului — de la 25,6 la 39,5 — este de 13,9 puncte.

Zece ani, patru traiectorii diferite

Între 2014 și 2023, Moldova a avut cea mai stabilă distribuție din grup: Gini a pornit de la 26,8, a urcat la 27,0 în 2015, a atins minimul de 25,0 în 2020 și a revenit la 26,8 în 2023. Pe ansamblul deceniului, variația netă este nulă, iar amplitudinea dintre valoarea maximă și cea minimă — 2,0 puncte.

România a parcurs cea mai amplă corecție: de la 36,0 în 2014 la 29,8 în 2023, o scădere de 6,2 puncte, concentrată în ultimii ani ai seriei (33,9 în 2021, 32,3 în 2022, 29,8 în 2023). Polonia a coborât mai lent și mai devreme, de la 32,8 în 2014 la 28,5 în 2023 (−4,3 puncte), cu un platou în jurul valorii de 28,5 după 2019.

Bulgaria este excepția: Gini a urcat de la 37,4 în 2014 la un vârf de 41,3 în 2018, apoi a oscilat, încheind la 39,5 în 2023 — cu 2,1 puncte peste punctul de plecare. Creșterea economică nu a fost, în acest caz, însoțită de o reducere a inegalității; cele două fenomene nu au o relație mecanică.

Georgia a redus inegalitatea de la 37,6 în 2014 la 33,9 în 2024 (−3,7 puncte), rămânând totuși a doua cea mai inegală din grup.

Egalitate, dar la ce nivel de venit

Un Gini scăzut spune cum se împarte venitul, nu cât de mare este. În 2025, PIB-ul pe locuitor al Moldovei la paritatea puterii de cumpărare era de 19 995,8 USD internaționali, adică 77,8% din media mondială (25 703,7) și 30,5% din media UE (65 503,1), potrivit Băncii Mondiale.

Comparația cu vecinii din grup arată același decalaj: România avea 50 895,1 USD internaționali pe locuitor în 2025 (de 2,5 ori nivelul Moldovei), Polonia 54 262,4, Bulgaria 44 451,1, iar Georgia 29 414,4 — cu 47,1% peste Moldova.

Progresul propriu există, totuși: între 2014 și 2025, PIB-ul moldovenesc pe locuitor la PPC a crescut de la 8 643,1 la 19 995,8 USD internaționali, adică de 2,31 ori (valori curente, deci incluzând și efectul prețurilor). În 2025, Moldova depășește Ucraina (18 905,0), după ce în 2021 era sub aceasta cu 2 164,3 USD internaționali — o inversare legată, în bună măsură, de contracția economiei ucrainene din 2022, când indicatorul a scăzut la 14 767,7.

Prin urmare, combinația moldovenească este „distribuție relativ uniformă, nivel absolut scăzut”. O gospodărie aflată la mijlocul distribuției are mai puțină distanță față de vârf decât în Bulgaria, dar și un coș de bunuri mai mic decât media mondială.

Ce nu surprinde indicele Gini

Prima limită este temporală: ultimele valori disponibile diferă de la o țară la alta — 2024 pentru Georgia, 2023 pentru Moldova, România, Polonia și Bulgaria, 2020 pentru Ucraina. Un clasament „la zi” este, de fapt, un clasament al ultimelor observații disponibile.

A doua limită ține de bazele de calcul. Statisticile de inegalitate se construiesc pe anchete în gospodării, iar unele țări raportează distribuția veniturilor, altele a consumului; rezultatele nu sunt perfect comparabile și tind să arate inegalitate mai mică atunci când sunt măsurate pe consum.

A treia limită este migrația. Remitențele reprezentau 9,4% din PIB-ul Moldovei în 2025 și 16,3% în 2019 (Banca Mondială) și intră în bugetele gospodăriilor, influențând distribuția măsurată — dar persoanele plecate nu apar în anchete. Faptul că Moldova și Georgia, ambele economii cu remitențe mari (11,2% din PIB în Georgia în 2025), au niveluri atât de diferite ale Gini (26,8 față de 33,9) arată că relația nu este nici simplă, nici automată: cere studiu separat, nu o explicație cauzală.

În fine, anchetele în gospodării subreprezintă de regulă veniturile foarte mari — o limită metodologică recunoscută, care sugerează că nivelurile reale ale inegalității pot fi mai ridicate decât cele raportate, în toate țările comparate.

Ce înseamnă pentru Moldova

Prima implicație: politica de reducere a sărăciei și politica de reducere a inegalității nu se suprapun. Cu un Gini de 26,8 în 2023, marja de câștig social din redistribuire suplimentară este mai mică decât în Bulgaria (39,5); accentul relevant se mută pe creșterea nivelului absolut al veniturilor, unde Moldova este la 77,8% din media mondială în 2025.

A doua: monitorizarea trebuie să fie anuală și comparabilă. Lipsa datelor de inegalitate pentru Ucraina după 2020 arată cât de repede devine opac un tablou regional; menținerea seriilor moldovenești de anchetă în gospodării, cu metodologie stabilă, este o condiție a oricărei evaluări de impact.

A treia: experiența României (−6,2 puncte Gini între 2014 și 2023) și cea a Bulgariei (+2,1 puncte în aceeași perioadă) sugerează că traiectoria inegalității în timpul convergenței economice nu este predeterminată — un subiect care merită analizat cu date comparabile pe componente de venit.

A patra: indicatorii de distribuție trebuie citiți împreună cu cei de dependență externă. Atât timp cât remitențele reprezintă 9,4% din PIB (2025), o parte din echilibrul distributiv intern depinde de piețe de muncă din afara țării, deci de factori asupra cărora politica națională are control limitat.

Surse

• Banca Mondială, World Development Indicators