Moldova, în 2025, la capătul clasamentului regional
Conform estimărilor Băncii Mondiale pentru 2025, populația Moldovei se reduce cu 1,754% într-un singur an. Este cea mai abruptă scădere dintre cele opt teritorii analizate: Moldova, Bulgaria, România, Polonia, Georgia, Ucraina, UE și media mondială. Contrastul este puternic cu populația mondială, care încă crește cu 0,911%.
Decalajul față de vecinii membri ai UE este considerabil: Bulgaria pierde 0,126% din populație, România 0,166%, iar Polonia 0,338%. Diferența dintre Moldova și Polonia, statul membru cu cea mai mare scădere din comparație, este de 1,42 p.p. Față de media UE (+0,2%), diferența ajunge la 1,95 p.p.
Două țări din vecinătatea estică au în 2025 creșteri demografice neobișnuit de mari: Georgia (+3,182%) și Ucraina (+2,916%). În cazul Ucrainei, cifra vine după prăbușirea din 2022 (−7,619%) și 2023 (−8,423%) și după o ușoară creștere în 2024 (+0,337%). Ea poate reflecta reveniri parțiale ale populației sau revizuiri ale estimărilor, dar datele de față nu permit stabilirea cauzei și nu indică o schimbare a tendinței de fond.
Creșterea anuală a populației, 2025
Vezi datele în tabel
| Creșterea populației, 2025 | |
|---|---|
| Georgia | 3,2 |
| Ucraina | 2,9 |
| Media mondială | 0,9 |
| Uniunea Europeană | 0,2 |
| Bulgaria | -0,1 |
| România | -0,2 |
| Polonia | -0,3 |
| Moldova | -1,8 |
Un deceniu de scădere continuă, cu vârf în 2023
Seria Băncii Mondiale arată că declinul Moldovei s-a accelerat treptat: de la −0,061% în 2014 la −0,767% în 2015 și −1,163% în 2016. Din 2016 încoace, rata anuală nu a mai urcat niciodată peste −1%, ceea ce înseamnă zece ani consecutivi de pierdere demografică semnificativă.
Anii 2022–2024 sunt cei mai severi: −2,621% în 2022, −2,843% în 2023 și −2,283% în 2024. În valoare absolută, rata din 2023 este de aproape 47 de ori mai mare decât cea din 2014, deși un raport calculat față de o valoare atât de apropiată de zero trebuie citit cu prudență. Rata din 2025 (−1,754%) marchează o atenuare de 1,09 p.p. față de vârful din 2023, dar rămâne la nivelul anilor 2017–2018 (−1,727% și −1,757%).
Pentru interpretare contează că seria Băncii Mondiale pentru Moldova încorporează revizuirile statistice naționale. BNS a trecut în 2019 la conceptul de populație cu reședință obișnuită, iar estimările pentru anii recenți pot fi revizuite ulterior. Direcția tendinței este însă robustă: toate cele 12 valori anuale din 2014–2025 sunt negative.
Aveți nevoie de o analiză pe tema aceasta, adaptată organizației dumneavoastră?
Solicitați o ofertăVecinii și-au stabilizat populația; Moldova nu
Bulgaria oferă cel mai relevant termen de comparație. În 2016–2019, declinul său anual era comparabil cu al Moldovei: −1,298% în 2016 și −1,412% în 2019, față de −1,163% și −1,6% în Moldova. Din 2020, scăderea s-a atenuat aproape continuu: −1,003% (2020), −0,665% (2021), −0,651% (2022), −0,287% (2023) și −0,08% (2024). În 2025 a urmat o ușoară accentuare, la −0,126%. Ameliorarea față de 2019 este de 1,29 p.p.
România a avut un declin moderat pe întreaga perioadă, de cel mult 0,746% pe an (2021). Rata s-a apropiat de zero în 2023 (+0,066%, o creștere marginală) și în 2024 (−0,049%), înainte de −0,166% în 2025. Polonia a înregistrat un declin pronunțat doar în anii pandemiei (−1,192% în 2020, −1,434% în 2021), revenind apoi la valori între −0,34% și −0,43%.
Uniunea Europeană în ansamblu și-a menținut o creștere pozitivă, cu excepția anilor 2020 (−0,009%) și 2021 (−0,144%). În 2023 a atins +0,378%, iar în 2025 +0,2%. Datele disponibile nu permit descompunerea acestor evoluții în spor natural și migrație netă. Ele arată însă că stabilizarea demografică a statelor membre din Est a avut loc în paralel cu convergența lor economică: PIB-ul pe locuitor (PPC) al Bulgariei a crescut de la 17 991 USD în 2014 la 44 451 USD în 2025.
Creșterea anuală a populației, 2014–2025
Vezi datele în tabel
| Moldova | Bulgaria | România | Polonia | Uniunea Europeană | |
|---|---|---|---|---|---|
| 2014 | -0,1 | -1,2 | -0,4 | -0,1 | 0,1 |
| 2015 | -0,8 | -1,3 | -0,5 | -0,1 | 0,2 |
| 2016 | -1,2 | -1,3 | -0,6 | -0,0 | 0,2 |
| 2017 | -1,7 | -1,3 | -0,6 | 0,0 | 0,1 |
| 2018 | -1,8 | -1,4 | -0,6 | 0 | 0,2 |
| 2019 | -1,6 | -1,4 | -0,5 | -0,0 | 0,2 |
| 2020 | -1,1 | -1,0 | -0,6 | -1,2 | -0,0 |
| 2021 | -1,5 | -0,7 | -0,7 | -1,4 | -0,1 |
| 2022 | -2,6 | -0,7 | -0,4 | -0,4 | 0,2 |
| 2023 | -2,8 | -0,3 | 0,1 | -0,4 | 0,4 |
| 2024 | -2,3 | -0,1 | -0,0 | -0,3 | 0,3 |
| 2025 | -1,8 | -0,1 | -0,2 | -0,3 | 0,2 |
Fertilitatea nu explică decalajul: rata Moldovei e peste media UE
Rata fertilității totale în Moldova a fost de 1,726 copii per femeie în 2024, față de 1,341 în UE, 1,14 în Polonia și 1,39 în România. Nivelul rămâne sub pragul de înlocuire a generațiilor, deci natalitatea contribuie la declin, dar nu explică diferența față de vecini. Comparația cu Bulgaria este cea mai instructivă: fertilitatea este practic identică (1,72 în Bulgaria), dar declinul demografic al Moldovei este de circa 14 ori mai abrupt (−1,754% față de −0,126%).
Această discrepanță indică doi factori care nu țin de natalitate. Primul este mortalitatea: speranța de viață la naștere în Moldova era de 71,332 ani în 2024, cu 4,43 ani sub Bulgaria (75,761) și cu 10,23 ani sub media UE (81,561). Al doilea este migrația netă, pe care setul de date nu o măsoară direct. Amploarea ei este sugerată indirect de remitențele primite: 9,406% din PIB în 2025, față de 2,105% în Bulgaria și 0,863% în UE.
Trebuie subliniat că acestea sunt corelații, nu o descompunere cauzală. Fără date de migrație netă și de spor natural pentru aceiași ani și din aceeași sursă, ponderea exactă a fiecărui factor nu poate fi stabilită din setul de față.
Efectul de numitor: cum scăderea populației influențează indicatorii pe locuitor
Între 2014 și 2025, PIB-ul pe locuitor al Moldovei (PPC, USD internaționali curenți) a crescut de la 8 643 la 19 996 USD, adică de 2,31 ori. O parte din această creștere este reală. O altă parte poate reflecta faptul că producția se împarte la un număr tot mai mic de rezidenți, populația scăzând în fiecare an din perioadă. Datele de față nu permit cuantificarea acestui efect.
Comparația cu Georgia ilustrează problema. PIB-ul pe locuitor al Georgiei a crescut de la 11 771 la 29 414 USD (de 2,5 ori) în aceeași perioadă, cu o populație aproape stabilă în 2014–2023 și în creștere puternică în 2024 (+2,578%) și 2025 (+3,182%). Spre deosebire de Moldova, creșterea georgiană pe locuitor nu a beneficiat de un numitor în contracție.
Pentru decidenți, implicația este că indicatorii de convergență exprimați pe locuitor ar trebui citiți împreună cu dinamica populației, altfel progresul economic poate fi supraestimat. Un exemplu este nivelul de 30,5% din media UE în 2025, calculat din aceleași date.
Ce înseamnă pentru Moldova
Un declin de peste 1% pe an, susținut timp de un deceniu, modifică structural baza de contribuabili, piața muncii și cererea pentru servicii publice. Planificarea bugetară multianuală, de la rețeaua școlară până la sistemul de pensii, are nevoie de scenarii demografice explicite, nu de ipoteze de populație constantă.
Experiența Bulgariei, de la −1,412% în 2019 la −0,126% în 2025, arată că o atenuare rapidă a declinului este posibilă într-un stat din aceeași regiune. Datele disponibile nu identifică însă mecanismul. O evaluare a factorilor din spatele stabilizării bulgare (migrație de retur, imigrație, mortalitate) ar fi un studiu util pentru Chișinău.
Fertilitatea Moldovei este deja peste media UE și apropiată de cea a Bulgariei, așa că este puțin probabil ca politicile pro-natalitate, singure, să inverseze tendința. Conform structurii indicatorilor, pârghiile cu potențial mai mare țin de reducerea mortalității premature (decalaj de 10,2 ani față de UE la speranța de viață) și de condițiile care determină migrația.
Statistica demografică are nevoie de date anuale de migrație netă, publicate consecvent și comparabile cu seriile internaționale. În lipsa lor, nici evaluarea politicilor, nici corectarea indicatorilor pe locuitor nu pot fi făcute riguros.
Note metodologice
Analiza folosește exclusiv indicatorii Băncii Mondiale (World Development Indicators). Creșterea populației (SP.POP.GROW) este rata anuală exponențială de creștere a populației la mijlocul anului și include atât sporul natural, cât și migrația netă. Valorile pentru 2025 sunt estimări și pot fi revizuite. Seria pentru Moldova reflectă revizuirile statistice naționale, inclusiv trecerea BNS, în 2019, la populația cu reședință obișnuită, ceea ce poate afecta comparabilitatea între ani. Valorile pentru Ucraina din 2022–2025 sunt puternic influențate de deplasările de populație cauzate de război. Valorile pentru Georgia din 2024–2025 sunt atipice, iar cauza lor nu poate fi stabilită din setul de date. Setul de date nu conține migrația netă sau sporul natural, deci descompunerea declinului pe factori nu a fost posibilă. Legăturile cu fertilitatea (SP.DYN.TFRT.IN), speranța de viață (SP.DYN.LE00.IN) și remitențele (BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS) sunt corelații, nu relații cauzale. PIB-ul pe locuitor este exprimat în PPC, USD internaționali curenți (NY.GDP.PCAP.PP.CD). Ponderea Moldovei în media UE (30,5%) este calculată ca raport între valorile din 2025. Diferențele între rate sunt exprimate în puncte procentuale (p.p.).